Partea 1 Partea 2 Pe scurt: portretul unui anti-erou cinic, egoist, amoral si misogin, ale carui tribulatii sentimentale ne sunt povestite cu ochii drept in aparatul de filmat; gaselnita geniala in epoca... Pe lung: Nominalizat la cinci Oscaruri si recompensat cu un premiu special al juriului la Cannes si cu un Glob de Aur pentru cel mai film strain de limba engleza, Alfie este filmul care l-a revelat definitiv pe Michael Caine. Intr-un rol destinat initial lui Terence Stamp, Caine schimba femeile ca pe sosete fara sa-i pese prea mult de consecintele dezastruoase pe care le are promiscuitatea sa, dar are franchetea si candoarea de a le comenta cu ironie, privindu-si audienta drept in ochi. Printre victimele sale se numara o adolescenta autostopista agatata intr-o cafenea (si jucata de Jane Asher) si o americanca vulgara (jucata de Shelley Winters; se spune ca, terifiata de perspectiva filmarii scenelor de sex cu Caine, actrita si-a petrecut mare parte a turnajului band vodca) care-l paraseste pentru un tip mai tanar. Scenariul il harazeste cu o replica atat de antologica - What's it all about? - incat devine titlul autobiografiei actorului. Expozeu lejer si amuzant al hedonistilor anilor '60, Alfie face un detur si pe versantul auster al Londrei - una dintre cele mai puternice scene avand loc intr-o clinica de avorturi. Pe langa: Dupa Get Carter si Italian Job, Alfie va beneficia si el de un remake hollywoodian, cu Jude Law in rolul lui Caine si Susan Sarandon - in cel al lui Shelley Winters.