Patrick McMurphy (Jack Nicholson) se indragosteste de o fata de 15 ani si ajunge in inchisoare pentru corupere de minori. Ajuns aici, McMurphy se preface ca ar fi nebun si reuseste sa fie trimis intr-un azil. Dar constata ca nici in acest loc viata nu este deloc usoara. Asistenta - sefa, Mildred Ratched (Louise Fletcher) se dovedeste a fi mult mai periculoasa decat bolnavii pe care ii persecuta.
In dorinta de a incalzi putin atmosfera apasatoare din ospiciu, McMurphy ii corupe pe colegii lui la jocuri de carti si de basket, reusind astfel sa ii mai scoata din starea lor generala de letargie.
Dar iarasi apar complicatiile. McMurphy da o petrecere, care se sfarseste din pacate tragic: unul dintre internati se sinucide si necazurile incep sa se tina lant.

"Un erou de proportii supraomenesti incearca sa reintrduca respectul de sine si simtul individualitatii intr-un grup de dezmosteniti infranti si lipsiti de personalitate. Filmul reda un conflict simbolic intre bine si rau, dorinta si abstinenta, individ si autoritate; un cosmar kafkian al omului normal inchis printre nebuni. El este o alegorie politica a revolutiei impotriva autoritatii, caracteristica Americii anilor ’60." – J. J. Dawson - 1975