Veronica (Lulu Mihăescu) este o fetiţă drăgălaşă şi zvăpăiată care trăieşte într-o casă de copii. De ziua ei, când împlineşte 5 ani, Zâna zânelor îi dăruieşte un obiect neobişnuit: o “traistuţă fermecată”, care-i poate îndeplini toate dorinţele. Cu o condiţie: fetiţa trebuie să fie cuminte, darnică, respectuoasă şi prietenoasă cu cei din jurul ei. Încântată, Veronica uită promisiunea făcută Zânei şi hotărăşte să păstreze darul numai pentru ea. Supărată de egoismul fetei, trăistuţa o părăseşte. Cu sufletul încărcat de regrete şi lacrimi, Veronica pleacă în căutarea ei. Intră în pădurea fermecată din lumea basmelor, unde începe o adevărată călătorie de iniţiere. Intâlneşte o sumedenie de personaje fantastice de poveste, unele duşmănoase şi de temut (Vulpea cea şireată, fiorosul Motan Danilă, Corbul) dar şi prieteni adevăraţi (Licuriciul înţelept, şoricelul Aurică cu familia lui cea veselă, iepuraşii). Lângă aceste noi cunoştinţe, bune sau rele, Veronica se va lovi de rautate, minciună, şiretenie, dar va învăţa şi ce înseamnă prietenia adevărată, bunătatea, înţeleciunea, munca, devotamentul şi curajul. Ajutată de noii ei prieteni, se întoarce acasă, printre colegi, mai înţeleaptă şi mai generoasă. Scenariul acestui film musical, semnat de Vasilica Istrate si Elisabeta Bostan este inspirat de lumea fabulelor lui La Fontaine, demersul moralizator fiind învăluit într-o fermecătoare mantie de fantezie, tandreţe şi voie bună. Sub bagheta regizoarei “mama Zizi Bostan” distribuţia alcătuită din mari artişti ai scenei româneşti ( Vasilica Tastaman, Dem. Rădulescu, Margareta Pâslaru, Angela Moldovan, George Mihăiţa) alături de zeci de figuranţi, construiesc un univers fabulos, seducator atât pentru cei mici cât şi pentru adulţii care ştiu să retraiască basmele copilăriei. In decorul fantastic, foarte inspirit al lui Giulio Tincu, realul şi imaginarul, dimensiunile “mare” şi “mic”, costumele splendide (Nelly Merola), măştile, numerele coregrafice se rotesc într-o ameţitoare şi încântatoare sarabandă policromă. Cântecele compozitorului Temistocle Popa (texte de Mircea Block) au încântat generaţii şi generaţii de copii pentru ca sunt frumoase şi usor de fredonat. Admirabilă şi de neuitat strălucita performanţă a regizoarei şi a micuţei sale “vedete” Lulu Mihăescu, care avea la începutul filmărilor doar 3 ani şi câteva luni. Uimitorul success de public (nestins de aproape 4 decenii), multitudinea premiilor acordate, face ca “Veronica” să rămână un film de referinţă în cinematografia pentru copii, românească şi nu numai.